Costel Zăgan redus la esență.
După ce adormim, aprindem lumina şi ne lăsăm purtaţi în proxima irealitate : până când ochii ne dor şi mâinile obosesc transcriind tot ce vedem!
Costel Zăgan
* Femeia are memoria vântului: te zgâlție din rădăcini! Costel Zăgan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu