* Muzica sferelor este conștiința poetică a cerului.
* Eul poate fi o închisoare. Lacrima, însă, nu-i o cătușă.
* Evadare prin lacrimi? Atunci, numai cei care suferă merită să fie liberi.
* Și totuși, Eminescu există! Am îngenunchiat.
* Culmea: libertatea ne desparte!
* Fără cuvinte: urlați, vă rog!
* Ce secol doarme la poarta ta, drumețule?
* Tăind ombilicul care ne leagă de un anumit trecut, detenția este a doua naștere.
* Cum adică, Domnule Sartre, condamnați la libertate?! Nu vezi gratiile de după care lumea ne seduce?
* Eu nu lupt pentru, eu lupt împotriva!
* În fiecare doarme un poem, Suportă-i semnele de punctuație până la capăt, dacă tot l-ai trezit!
* Supraomul ar fi un eventual eșec al Apocalipsei.
* Și tu funționezi pe bază de ficțiuni, iubito?!
* M-am pierdut în labirintul ochilor tăi, ca să mă (sal)vezi, trebuie să renunți la tine, Ariadna!
* Infinit în destrămare? Dacă infinitul ar ști, dacă omul ar putea.
Costel Zăgan
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu